Libertatea religioas\u0103 de la Turda \u0219i autonomia catolic\u0103<\/b><\/p>\n
Prin Legea I din 2018, Parlamentul maghiar a declarat ziua de 13 ianuarie drept Ziua libert\u0103\u021bii religioase pentru a comemora faptul c\u0103 rezolu\u021bia religioas\u0103 a Dietei de la Torda, care a avut loc \u00eentre 6 \u0219i 13 ianuarie 1568, a fost prima din lume care a consacrat prin lege dreptul la libertatea de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i de religie \u0219i dreptul de a alege liber un pastor pentru comunitate. Aceast\u0103 lege a stabilit statutul de religii recepte (religio recepta) celor patru confesiuni religioase transilv\u0103nene (romano-catolic\u0103, evanghelic\u0103, reformat\u0103, unitarian\u0103).<\/p>\n
\u00cen ciuda celor de mai sus, vasta eparhie transilv\u0103nean\u0103, care \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XVI-lea mai avea \u00eenc\u0103 capitole de 24 de scaune, 13 decanate, peste 600 de parohii \u0219i peste 50 de m\u0103n\u0103stiri, la sf\u00e2r\u0219itul secolului a fost complet distrus\u0103 \u00een structura sa institu\u021bional\u0103. Majoritatea din Dieta care a ap\u0103rut \u00een urma Reformei l-a alungat pe episcopul catolic din principat pentru 150 de ani \u0219i a secularizat proprietatea m\u0103n\u0103stirilor. Membrii capitolului, c\u0103lug\u0103rii \u0219i clerul \u00een general fie s-au convertit la protestantism, fie au fost for\u021ba\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul Transilvaniei. Acest proces nu a fost alterat \u00een beneficiul catolicilor prin proclamarea libert\u0103\u021bii religioase. Astfel, catolicismul a supravie\u021buit doar \u00een \u021ainutul Secuiesc, f\u0103r\u0103 o conducere superioar\u0103, organizat doar \u00een aproximativ 30 de parohii \u0219i \u00een m\u0103n\u0103stirea franciscan\u0103 de la Cs\u00edksomly\u00f3.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 situa\u021bie a fost creat\u0103 o form\u0103 unic\u0103 de autonomie catolic\u0103 subsidiar\u0103, sau o form\u0103 sinodal\u0103 de guvernare bisericeasc\u0103, Statusul Romano-Catolic din Transilvania. Membrii Dietei care au r\u0103mas de credin\u021b\u0103 catolic\u0103 \u0219i cei c\u00e2\u021biva clerici din \u021ainutul Secuiesc, numindu-se Statusul Catolic, au format o comunitate \u0219i se \u00eent\u00e2lneau dup\u0103 adun\u0103ri pentru a ap\u0103ra credin\u021ba catolic\u0103. \u00cen acest fel, ei au \u00eencercat s\u0103 reprezinte interesele credincio\u0219ilor r\u0103ma\u0219i catolici.<\/p>\n
Evenimentele istorice pe care urmeaz\u0103 s\u0103 le descriem atest\u0103 importan\u021ba eforturilor simultane de a crea condi\u021biile legale pentru coexisten\u021ba pa\u0219nic\u0103 \u0219i de a promova interesele bisericilor prin reprezentare.<\/p>\n