Constantin Necula despre ura de rând și rândul la ură

Realitățile crunte ale războaielor, de-a lungul istoriei, și nu numai, scot la iveală diferite trăsături ale oamenilor. Pe când unii sunt pasivi, insensibili la suferință, alții simt imboldul de a ajuta și  de a trece la fapte. Suferința celor implicați direct este de nedescris în cuvinte, iar ajutorul primit este ca o mană cerească. De multe ori, singura lor alinare rămâne credința în Dumnezeu și speranța în umanitatea semenilor.

Nu pot să rămân insensibil la acțiunile inumane din zilele noastre ce se petrec în războiul din Ucraina. Recent am citit un articol al părintelui ortodox Constantin Necula și m-am gândit să-l împart cu voi pentru că, în calitate de creștini, indiferent de confesiune, în primul rând suntem oameni creați de același Dumnezeu, la care ne adresăm cu toții cu apelativul Tatăl Nostru. Nu faima, nu renumele și nici poziția socială nu definesc cel mai bine esența noastră, ci faptul că suntem OAMENI creați după „chipul și asemănarea Lui” (cf. Gen. 1,26).